pauză de gândire

DOVADA INTELIGENȚEI NOASTRE

Limba este elementul principal de constituire a unui stat și a culturii unui popor. Trebuie să recunoaștem că, în spațiul nostru, funcționarea normală a limbii române literare, în forma ei îngrijită, scrisă sau vorbită, are loc în condiții insuficiente, chiar dacă marcăm 32 de ani de la votarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină.

Cât de importantă este pentru tânăra generație frumusețea limbii pe care o vorbește; insistă oare tinerii să vorbească corect; intervin oare ei atunci când colegii sau prietenii lor se exprimă agramat, incult? La aceste întrebări ne-a răspuns un grup de elevi din mai multe instituții de învățământ din Chișinău.

Andreea COJOCARI, cl. a VI-a, LT S. Haret: Pentru mine, a vorbi corect este foarte important. În-cerc să evit greșelile de limbă în dialog cu prietenii, colegii și rudele. Prin această atitudine personală contribui la utilizarea corectă a limbii române. Îmi permit să-mi corectez subtil interlocutorii în cazul când fac vreo greșeală, sperând că voi fi înțeleasă corect. De asemenea, sunt sensibilă la observațiile pe care le primesc. Și recunoscătoare.

Cătălin BOGUȘ, cl. a VII-a, LT M. Eliade: Deoarece îmi iubesc mult limba, acord o mare atenție felului în care mă exprim. Pentru a-ți cunoaște chiar și limba maternă este nevoie să înveți continuu, să cunoști normele gramaticale, dar și să citești mult. Lectura este izvorul din care mă aleg cu un vocabular elevat. Totodată, nu pot să intervin corectând mereu, pentru că înțeleg că oamenii au o cultură lingvistică diferită. Intervin totuși în raport cu semenii mei și o fac de
fiecare dată, considerând că suntem generația cu mari posibilități și responsabilități cât privește însușirea limbii literare. Avem acces larg la bibliotecile tradiționale, dar și la bibliotecile virtuale. Astăzi nu mai poate fi o scuză lipsa lecturii în biblioteca școlară sau cea din localitatea în care trăiești. Consider că vorbirea literară trebuie să devină o obișnuință – trebuie să fie auzită nu doar în școală, ci peste tot în societate.

Bogdan BALAN, cl. a II-a, LT I. Creangă: Sunt atent la felul în care îmi exprim gândurile, căci, doar atunci când vorbesc corect, cei care mă ascultă îndrăgesc și mai mult limba română. De curând, pentru a-mi perfecționa felul în care vorbesc, am început să fac și lecții de dicție. Atunci când petrec timpul cu prietenii și colegii mei, mă străduiesc să vorbesc corect, pentru a le da un exemplu frumos și, desigur, intervin când cineva greșește sau vorbește neîngrijit. Chiar dacă unii dintre ei se supără, sunt sigur că data viitoare își vor aduce aminte și vor fi mai atenți.

Andreea GOLEA, cl. a III-a, LP Da Vinci: Felul în care vorbim este dovada inteligenței noastre. În familia mea se pune accent pe acest aspect, iar eu am fost mereu încurajată să învăț de la cei mai buni. Trebuie să ne corectăm unii pe alții, delicat și fără aere de superioritate. Anume așa se formează obișnuința de a vorbi corect și frumos.

Victor LUCA, cl. a XI-a, LT I. Creangă: Sunt de părere că modul în care o persoană vorbește reprezintă, de fapt, cultura și educația sa. Acest aspect este precum o carte de vizită, care vorbește elocvent despre proprietarul ei. Încerc în permanență să mențin un nivel înalt al vorbirii literare, pentru că aceasta ține de propriile standarde. Apreciez mult persoanele din jurul meu care au asemenea ten-dințe. Ele dau dovadă de inteligență, dar, totodată, de simplitate, ceea ce ne oferă o plăcere deosebită în comunicare. De cele mai multe ori intervin în discuții, pentru că prefer să am în jur persoane pe care să le pot admira prin felul lor de a fi. Tind să am o companie și un cerc de prieteni cu interese și standarde comune.

Alina SIMINIȚCHI, cl. a X-a, LT S. Haret: A vorbi corect limba maternă, pe lângă faptul că este o
datorie, e și o mare bucurie sufletească, mai ales pentru noi, basarabenii, greu încercați în acest sens. |in neapărat să vorbesc aspectul literar al limbii române, deoarece de mic copil părinții mei au avut grijă să-mi cultive dragostea față de frumusețea limbii române. În plus, mi se pare că educația noastră pornește tocmai de aici. De la un timp nu mai intervin insistent să-mi corectez colegii, fiindcă unii se supără. Am învățat însă să mă înconjor cu prieteni educați, care posedă un limbaj adecvat.

Pentru NOI – Daniela CODREANU
Chișinău