intersecții

BĂRBAȚII DE ZIUA FEMEILOR

Nu vreau să dispară emoțiile. Și nu vreau ca fetele de vârsta fiicei mele să nu mai simtă nici urmă de fluturi în stomac la vederea băiatului care se apropie timid de ele, ținând ceva ascuns la spate.

Pentru că de fapt nu este vorba despre ziua în sine, în care trebuie să te simți obligat să dăruiești ceva, ci despre o zi în care poți să mai trăiești o emoție. Să mai dăruiești o emoție. Oare nu emoțiile sunt cele care ne țin vii, care ne fac să nu uităm că avem înăuntrul nostru ceva mai mult decât sânge, intestine și mușchi? Iar trăirea emoțiilor se învață de mic. Se cultivă și se dezvoltă. Cum ar putea un băiat pe care mama lui nu l-a învățat să dăruiască să spună fără frică ,,îmi place de tine”, să adulmece parfumul unei fete, să știe mai târziu să iubească frumos? Și nu-i așa că mai târziu ne dorim bărbați care să ne iubească frumos?

Așadar, cred că este de datoria noastră, a părinților, să-i îndrumăm pe cei mici către gesturi tandre în viața de zi cu zi... Nu putem să ne lăsăm înghițiți complet de lumea virtuală care ne oferă ,,șansa extraordinară” de a da SMS-uri cu flori alese din galeria de poze free of charge și cu emoticoane impersonale, care ar trebui să ne transmită trăirile. Nu cred că avem voie să-i privăm în acest fel pe copiii noștri de frumusețea adevărată a vieții. Deci, ,,mamelor din lumea întreagă”, învățați-vă băieții să ofere mărțișoare și învățați-vă fetele cum să le primească. Pentru că despre asta este toată viața: cum să oferim și cum să primim emoții...

Andreea ESCA