calea spre Olimp

SOL LUCET OMNIBUS

Rubrică susținută de Larisa BOGDEA, doctor în biologie

 

ETAPA a IV-a:

 

1. Descrieți particularitățile comportamentale comune ale termitelor, albinelor și șobolanului-cârtiță-golaș.

2. Ce caracteristici specifice au plantele acvatice (angiospermele)?

3. Ce metode de combatere a dăunătorilor agricoli, care țin de utilizarea pesticidelor, vă sunt cunoscute? De ce aceste metode sunt preferate în perioada actuală?

 

Așteptăm răspunsurile voastre timp de 20 de zi-le de la apariția revistei.

 

Răspunsurile corecte la etapa I:

 

1. Particularitățile comune ale râmei, planariei și salamandrei sunt următoarele:

— capacitatea de regenerare a unor părți ale corpului;

— respirația cutanată, parțial pentru salamandră;

— secreția mucusului de către tegument.

 

2. Fenomenul prin care plantele „comunică” într-o pajiște se numește allelopatie (din greacă: un efect exercitat reciproc). Allelopatia este influența reciprocă a organismelor care trăiesc împreună prin schimbări în mediul lor prin eliberarea de produse chimice de activitate vitală (fitonicide, terpene, antibiotice etc.). În ajunul înfloririi, plantele de luncă ale aceleiași specii emit substanțe în atmosferă care semnalează începutul perioadei respective. După primirea acestui semnal, plantele care „nu se pregătiseră să înflorească” înfloresc. Acest proces simultan la un număr mare de plante permite o utilizare mai eficientă a polenizării încrucișate, care îmbunătățește genofondul unei populații. Un covor solid colorat în luncă va fi mai bine văzut de insecte și ele vor fi atrase de acesta. Prin urmare, șansa ca toate plantele să fie polenizate într-un astfel de covor va crește de mai multe ori pentru fiecare plantă de orice fel.

 

3. Fitoplanctonul este format din organisme microscopice ce trăiesc în medii acvatice, sărate și dulci. În mare parte este alcătuit din plante unicelulare, dar și din bacterii, protiste. Printre speciile comune de plante unicelulare se află cianobacterii, diatome cu corpul prins între două valve silicioase, dinoflagelate, alge verzi și cocolitofore, care au o cochilie externă din calcar. Cocolitoforele își fac cocolitele dintr-o parte de carbon,  o parte de calciu și trei părți de oxigen, acestea fiind o sursă de formare a sedimentului de calcar. Tot acest material se scufundă inofensiv pe fundul oceanului pentru a forma sedimente. Pe termen lung, aceste plante par să fie bune pentru mediu. Însă efectul pe termen scurt asupra mediului este complex. În urma reacțiilor de formare a cocolitelor, are loc eliberarea atomilor de carbon liberi în atmosferă, aceștia contribuind la formarea gazelor de seră și, ulterior, la încălzirea globală. Or, gazele cu efect de seră vor face ca straturile superioare ale oceanului să devină stagnante și mai temperate.

Un alt efect mai puțin pozitiv al cocolitoforelor constă în creșterea albedoului oceanelor. Albedoul este fracțiunea din energia luminoasă pe care un obiect o reflectă. Datorită suprafețelor mari de înflorire a apelor cu cocolitofore, se reflectă aproape toată lumina vizibilă. Întrucât cea mai mare parte din această lumină este reflectată, este absorbită mai puțin din ea de ocean și stocată sub formă de căldură necesară organismelor din straturile mai adânci.

 

Punctajul acumulat de participanți la etapa I:

 

28 de puncte: Mihaela DODI (10,9,9), Susleni, Orhei.

21 de puncte: Alina LUCHIȚĂ (10,4,7), Bardar, Ialoveni.

20 de puncte: Mirela LAȘCU (10,7,3), Bardar, Ialoveni.

15 puncte: Mihaela BUGA (2,8,5), Lozova, Strășeni.

14 puncte: Emanuela ROBU (10,4,0), Nisporeni; Nadina DĂNĂILĂ (1,9,4), Lozova, Strășeni.

13 puncte: Maria PLUGARU (10,3,0), Bardar, Ialoveni.

12 puncte: Nicoleta PORUBIN (1,2,9), Holercani, Dubăsari; Nicoleta TEȘCUREANU (10,2,0), Bălănești, Nisporeni.

10 puncte: Simion AVRAM (2,8,0), Lozova, Strășeni.

 

Din lipsă de spațiu, publicăm doar numele participanților care au acumulat minimum 10 puncte. La bilanțul general însă vom ține cont de punctajul tuturor participanților.

Pages