galeria Minervei

AL-KHWARIZMI, „ABU AL-JABR”, PĂRINTE AL ALGEBREI

Cu siguranță, vă place algebra! Este știința care antrenează creierul, gândirea logică. Iar dacă aveți parte și de un profesor minunat de matematici, care vă ghidează abil printre misterele algebrei și vă familiarizează cu cele mai captivante pagini din lumea acestei științe magice, atunci, pe bună dreptate, sunteți norocoși. Ați auzit și despre algoritmi, ca o succesiune de pași pentru a rezolva cele mai diverse probleme. Ei sunt prezenți pretutindeni. Fie că ești în căutarea unei informații pe internet sau îți organizezi ziua de odihnă, ori te pre-gătești pentru olimpiada școlară, sau înveți a desena – algoritmii te ajută să-ți optimizezi și să-ți structurezi aceste activități. Termenii algebră și algoritm converg spre unul și același personaj din lumea științei, Al-Khwarizmi.

Abu Jafar (sau Abdallah) Muhammad ibn Musa Al-Khwarizmi („tatăl lui Jafar sau Abdallah, fiul lui Musa”) s-a născut aproximativ în anul 780 (conform altor date – în 783), într-o regiune importantă din calea Drumului Mătăsii – Horezm. Este un meleag vast, încadrat în prezent între hotarele Uzbekistanului și Turkmenistanului. Aici se intersectau diferite produse și tehnologii, diferite culturi, viziuni, cunoștințe. A fost instruit de mari înțelepți ai timpului, care l-au familiarizat cu științele Greciei antice, ale Alexandriei egiptene, ale Indiei. A studiat câteva limbi, care i-au deschis calea spre cele mai importante opere scrise. Apoi, în 813, pleacă la Bagdad, unde se întâlneau cărările înțelepților din întreaga Asie. Califul de Bagdad susținea științele și aceasta atrăgea cele mai luminate minți. Aici era Casa Înțelepciunii, un prototip al academiilor și universităților de mai târziu. Al-Khwarizmi a fost numit responsabil de biblioteca bogată și observatorul astronomic. El însuși traducea manuscrise, aduse din întreaga lume. Califul își remunera învățații bine, motivându-i să creeze opere originale în domeniile de importanță majoră ale timpului – astronomie, astrologie, geografie, matematică, literatură, religie. Și Al-Khwarizmi și-a manifestat talentul din plin: în anii 813-833 a scris nouă lucrări importante. Pe lângă două cărți, dedicate aritmeticii – Calculul cu numere indiene (pierdută) și Cartea despre unire și separare –, a treia a însumat cunoștințele cunoscute, dar și teorii noi elaborate, despre ecuații simple și pătratice, definiția acestora și tipurile lor, rezolvarea pas cu pas și o sumedenie de exemple. A fost scrisă în arabă și, în transcripție, arată astfel: Hisab al-jabr wâal-muqabablah – Cartea condensată a restaurării și balanței. Mult mai târziu (1145, Roberto di Chester), ea apare în traducere latină în Europa, și termenul al-jabr se transformă în algebră. Astfel, a luat naștere știința care a ajuns în manualele fiecărui elev de pe planetă. Ea a impulsionat enorm dezvoltarea matematicii în Europa, devenind cartea de căpătâi a matematicienilor Renașterii. [...]

Iurie SCUTARU, doctor în științe