poezie

LIFTUL

Violeta ZABULICĂ

 

Ana RAPCEA

Născută pe 27 iunie 1977, la Peresecina, Orhei. Licențiată a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM (2002).

Apariții editoriale: Dumnezeu răstoarnă clepsidrele, 1999 (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); Dulceață de coarne, 2011; Când lumina se clatină, 2018 (Premiul Constantin Stere al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării).

Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000).

 

 

Te speria liftul,

Când se închideau ușile, cu clămpănitul

Acela lugubru, pornindu-se,

Îți făceai, toate opt etaje, urcând,

Semnul crucii.

Ca un copil, te temeai

Să nu se închidă pe veci...

 

Oare, acum, în liftul acela

Care până la tălpile lui Dumnezeu urcă,

Până pe acoperișul Zidirii,

Ce faci?...

 

Urci și urci, iar sufletul meu aleargă

După al tău, pe scări nesfârșite,

Fără balustrade,

Și n-am ajuns,

Mamă,

Și n-am ajuns nici măcar

La primul palier…

 

Liftul se zdruncină groaznic,

Eu plâng în hohote,

Speriată de moarte,

Iar scările se năruie

Către cer...