poezie

NOIEMBRIE

Violeta ZABULICĂ

 

Noiembrie își scoate zalele de aur

și se lasă resemnat pe pământul

strâns încins cu linia orizontului

 

noiembrie cu înghețuri și ploi

visele verii curgându-i din plete

 

arbori singuratici și pâlcuri de

arbori

se perindă tăcut pe declinul

culorilor

 

pârtia dimineții se topește în câmp

 

peste lumea amorțită foșnet de

îngeri.

Leo BORDEIANU