poezie

ALB

Poiene, ieri cu iarbă și cuiburi guralive,

uitate azi a cuget departe și total,

au îmbrăcat culoarea retragerii festive

în pacea amintirii sub ceruri de cristal.

 

O limpezime-adâncă domină peste lume

și-o liniște întinsă a îmbrăcat pădurea.

Abia acum se-aude cum îmi șoptești pe nume,

abia aici – o harpă ce-o întrebam aiurea.

 

Mă cheamă, dar în șoaptă, păduri să nu trezești,

să nu atingi, copilă, veciile din cetini.

Parcă-a trecut o barză peste zăpezi cerești

cu amintiri de vară – și ne-a găsit prieteni.

Iulian FILIP