Dragă cititorule, aproape în fiecare noapte senină se pot vedea pe cer „stele căzătoare”, cum li se spune în mod obișnuit. Acest fenomen însă nu are nimic în comun cu stelele. În realitate, ceea ce vedem sînt particule sau corpuri solide de rocă sau de metal de mici dimensiuni, de la mărimea unui grăunte la cîțiva metri, numite corpuri meteoritice sau meteoroizi, care cad în atmosfera terestră lăsînd o urmă strălucitoare.

Corpul meteoritic sau meteoroidul se mișcă în spațiul interplanetar și pătrunde în atmosfera terestră cu viteze de la aproximativ 10 km/s pînă la 70 km/s. Meteoroizii sînt considerabil mai mici decît asteroizii. Majoritatea lor reprezintă fragmente de comete sau asteroizi. Intrînd în atmosfera terestră, meteoroidul se încălzește pînă la incandescență prin frecare cu moleculele de aer din straturile superioare ale atmosferei, formînd o urmă luminoasă. În terminologia științifică, fenomenul luminos sub forma unei dîre strălucitoare vizibile, produsă de un meteoroid în atmosfera Pămîntului prin frecarea cu aerul este numită meteor (în greacă înseamnă fenomen produs sus în aer. În atmosfera Pămîntului intră în fiecare an circa 15 000 de tone de meteoroizi, micrometeoroizi și praf cosmic. Meteoroizii, de obicei, ard și se evaporă în atmosferă înainte de a ajunge la înălțimea de 70-80 km de la suprafața Pămîntului.

 
 

 

 

 

 

 

Autor: 
Ătefan D. TIRON, fizician