Suflă vîntu-n gînd cuvinte,

Rătăcite prin trecut,

Capul meu încet se-nvîrte,

Doar prezentul îmi e mut.

Mă cuprinde o vioară

Struna căreia s-a rupt,

Iar în suflet o suflare

Îmi fur-un ultim cuvînt.

Nu mi-e frică de prezentul

Ce se-ascunde în neant,

Dar mi-e teamă de trecutul

Ce și sufletul mi-a luat!

 
 

 

 

 

Autor: 
Anișoara IGNAT
Tocuz, Căușeni