Nu sunt fericită în acest moment,

Căci pierd în mine sufletul tânărului poet.

Poate e absurd sau infernal?

Însă mă pierd pe mine, e-ntr-adevăr banal.

 

Îmi pierd exisența pe acest pământ,

Îmi pierd ultima lacrimă aruncată în vânt.

Îmi pierd visul, pierd tot ce am,

Mă pierd pe mine, e-ntr-adevăr banal.

 

Îmi pierd vederea, nu te mai pot privi,

Îmi pierd auzul, nu te pot auzi,

Îmi pierd și inima, și sufletul, și tot.

Îți zic adio, atâta pot.

Autor: 
Daria TARLAPAN
Clasa: 
9
LT G. Coșbuc
Bălți