Te caut, te visez, te aștept.

Viața mea?

Fără de tine mă pierd.

Auzeam poarta noastră de lemn, lăsată să cadă greu peste stâlpul ei de către poștăriță și alergam la cutia poștală. De atâtea și atâtea ori a fost goală ea. 

În acest sat am umblat cu plugușorul, am fost vornicel la mai multe nunți, am avut buni prieteni, am scris, când am trecut în clasa a cincea, prima poezie.