APRECIERI

Nicolae DABIJA, scriitor: Revista NOI a crescut generații de copii care - devenind maturi și având, la rândul lor, copii - i-au adus la acest limpede izvor, așa cum și-aduc cerbii puii la oglinda unei ape, făcându-i să memoreze pentru o viață cărarea...

Nu există o altă publicație care s-ar lăuda că a lansat atâtea talente: scriitori, ziariști, pictori, compozitori etc., dar în primul rând, - buni cititori, buni cetățeni, păstrători de dulce grai.

Ion DRUȚĂ, scriitor: Literatura noastră a crescut atât cât i-a fost dat mai mult prin școală și împreună cu școala. Acolo a fost și în mare parte rămâne cititorul nostru. Revista școlară NOI este o vinișoară care veșnic pulsează, menținând legătura vie între cei ce scriu și cei ce citesc.

Succes și mulți ani înainte revistei și cititorilor săi!

Eugen DOGA, compozitor, academician: Îmi amintesc de momente frumoase, când, abia la început de cale, anume în revista dumneavoastră mi s-a publicat primul cântec pentru copii. Mă simțeam fericit și mândru că mi-am văzut publicate pentru prima dată notele muzicale, dar și numele. Era o cărțulie cu o copertă nu prea cine știe ce arătoasă, dar o țineam la piept ca pe o podoabă rară. 

Mă bucur și de faptul că această revistă a făcut primul pas spre cititorii săi în limba română. 

Vă doresc dragoste față de această dulce și frumoasă limbă, față de acest frumos și drag pământ, față de unica noastră țară din marele spațiu românesc cu numele misterios MOLDOVA.

Spiridon VANGHELI, scriitor: Văd și acum în fața ochilor numărul acela de revistă cu prima poezie a lui Liviu Damian, elev în clasa a IV-a din satul Strîmba. „Vine iarna” - așa era titlul ei.

Elev și eu pe atunci, mă ia tata a doua zi la Bălți. Când treceam pe lângă Strîmba, mă uitam cu alți ochi la satul ăsta, zicându-mi: „Aici își are casa poetul Liviu Damian...”.

Iată de ce mai apoi aproape toate cărțile mele au fost tipărite mai întâi în această revistă. Dovadă că publicația era și este așteptată și căutată sunt scrisorile pe care le-am primit cu nemiluita și le mai primesc încă de la cititori.

 

Revista NOI a fost şi rămîne o revistă literară a copiilor de toate vîrstele, de la 8 la 80 de ani (vorba lui Arghezi), dăscălindu-i şi făcîndu-le inima să vibreze la tot ce-i bun, frumos şi înălţător.

Grigore VIERU, scriitor: Revista NOI este întîia mea dragoste literară. N-am uitat-o, nu pot s-o uit. Pentru mine ea Va avea pururi douăzeci şi ceva de ani.

Ion MORARU, pictor: Doresc revistei NOI să-şi păstreze în continuare faima celei mai inteligente şi mai interesante publicaţii pentru copii şi adolescenţi. Mereu să o avem în preajmă, fiindcă ne face să ne maturizăm mereu, ne învaţă să trăim cu rost şi cu demnitate. Noi forţe creatoare şi succese echipei redacţionale.

Boris GĂINĂ, academician: NOI a fost revista copilăriei mele, care mi-a servit ca o rază spre celălalt capăt al tunelului vieţii. Am colaborat mai mulţi ani, iar de trei ori chiar am participat la conferinţele revistei şi ale corespondenţilor voluntari.

Alexei RĂU, director al Bibliotecii Naţionale: Am copilărit în vremurile dezgheţurilor hruşioviste şi pe atunci tata se abona şi la cîteva publicaţii din Rom`nia, care împreună cu revista NOI au şi format o parte din universul copilăriei mele. Citeam cu atenţie fiecare pagină a revistei. Mă interesau în mod deosebit reportajele de la meciurile de fotbal ale copiilor, pentru premiul „”Portarul” (păcat că ele nu se organizează şi astăzi). Revista mi-a îmbogăţit mult fiinţa de copil, care nu poate fi ştearsă niciodată.

Nicolae JURAVSCHI, dublu campion olimpic, preşedinte al Comitetului Naţional Olimpic: Nu doar citeam cu regularitate revista, dar îi îndemnam şi pe colegii mei de lectură. Din paginile revistei aflam multe lucruri interesante atît din ţară, cît şi de peste hotare. Desigur, acordam o atenţie deosebită încă de pe atunci concursurilor şi materialelor cu tematică sportivă. În general, pentru noi, revista a fost un educator perfect.